PROPUNERE PROIECT LEGEA SANATATII - SOFMEDICA

[LDragomirescu]

DOCUMENT DE POZITIE
PROIECTUL LEGII SANATATII

CONTINUAREA SUPORTARII SERVICIILOR DE DIALIZA DE CATRE STAT, CONTINUAREA CONTRACTARII SERVICIILOR DE DIALIZA DE CATRE CNAS DIRECT CU FURNIZORII, CONTINUAREA GESTIONARII PROGRAMELOR NATIONALE DE SANATATE DE CATRE CNAS SI CREAREA CADRULUI LEGAL PENTRU ACCESIBILITATEA IN SPITALE A TERAPIILOR SI TEHNOLOGIILOR DE VARF

DATELE DE CONTACT ALE DEPONENTULUI : SOFMEDICA

SUMAR

Prin prezentul Document de pozitie, fata de Proiectul Legii Sanatatii propus, intentionam sa ne expirmam punctul de vedere, dupa cum urmeaza:

I. In primul rand, din punctul nostru de vedere se impun a fi in pastrate anumite prevederi aferente Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, si anume:
- Statul sa suporte in continuare costurile cu serviciile de dializa, asa cum se intampla in toate statele Uniunii Europene si nu numai, intrucat dializa este o boala cu prevalenta scazuta, cu risc vital si impact financiar ridicat, iar Romania, ca stat membru UE, are obligatia de a armoniza legislatia interna cu principiile si legislatia Uniunii Europene, legea sanatatii nefacand exceptie.
- CNAS sa contracteze in continuare serviciile de dializa direct cu furnizorii, intrucat aceasta metodologie functioneaza eficient de aproape un deceniu, fara sa ofere indicii ca este necesara o schimbare in sensul crearii a doua categorii de raporturi contractuale CNAS – asiguratori si asiguratori-furnizori.
- CNAS sa gestioneze in continuare programele nationale de sanatate, in special cele finantate din bugetul FNUASS, pentru a asigura continuitatea aplicarii prevederilor legale din materia programelor nationale de sanatate

II. In al doilea rand, consideram necesar ca terapiile si/sau tehnologiile de varf sa fie accesate in spitalele publice, iar o solutie care ar potenta acest aspect este crearea unui cadru legal favorabil, care se poate concretiza prin nuantarea notiunii de “coplata”, respectiv prin oferirea posibilitatii pacientilor sa beneficieze de tehnologii de varf in cadrul spitalelor publice, efectuand plata. De asemenea, consideram ca prin crearea acestui cadru se poate face un pas imporant in procesul de imbunatatire a serviciilor de sanatate publica prin introducerea treptata in spitalele publice a terapiilor si tehnologiilor de varf.

Fata de cele mai sus, intelegem sa incadram punctele noastre de vedere in formatul cadru, astfel:


PROBLEMA PROPUNERE ARGUMENTARE
1. Suportarea de catre stat a costurilor cu tratamentul unor boli cu prevalenta scazuta, risc vital si impact financiar crescut – Cazul dializei

Prevederi incidente
- Titlul X – Sistemul asigurarilor de sanatate - Cap. 2 – Constituirea si utilizarea Fondului national de asigurari obligatorii de sanatate - Sectiunea 1 - Constituirea Fondului national de asigurari obligatorii de sanatate si Sectiunea 2
- Utilizarea si administrarea Fondului national de asigurari obligatorii de sanatate
- Art. 70 (3) – lit. e
- Art. 71 (art. 4)
- Art. 72 (art. 5) alin. 1 –
- Art. 72 (art. 5) alin . 3, lit. a si c









 Completarea art. 70(3) lit. e, in sensul ca pachetul special se suporta din FNAOS, dupa cum urmeaza:

Pachetul special - se acorda asiguratilor pentru acoperirea costurilor bolilor cu prevalenta scazuta si impact financiar ridicat, estimat pe baza studiilor de evaluare a tehnologiilor medicale, denumit in continuare PS si se suporta din FNAOS.

 Modificarea art. 71 (art. 4), in sensul ca FNAOS se constituie si din transferuri de la bugetul de stat – in cazul asigurarii tratamentului bolnavilor inclusi in programele nationale, pentru boli cu prevalenta scazuta, risc vital si impact financiar ridicat, dupa cum urmeaza:

Constituirea fondului se face din contributia pentru asigurari obligatorii de sanatate, denumita in continuare contributie, suportata dupa caz, de catre asigurati in mod direct sau prin angajator, respectiv de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat, din subventii si transferuri de la bugetul de stat pentru persoanele care nu-si pot plati contributiile sau sunt scutite conform unor legi speciale, din alte surse stabilite prin prezenta lege pentru diferite categorii de persoane asigurate, precum si din alte surse – donatii, sponsorizari, dobanzi, transferuri de la bugetul de stat – in cazul asigurarii tratamentului bolnavilor inclusi in programele nationale, pentru boli cu prevalenta scazuta, risc vital si impact financiar ridicat, din alte venituri.

 Modificarea si completarea Art. 72 (art. 5) alin. 1, in sensul ca FNAOS se repartizeaza de catre CNAS si furnizorilor, nu doar asiguratorilor, pentru utilizare pentru bolile cu prevalenta scazuta, risc vital si impact financiar ridicat, dupa cum urmeaza –

Fondul national de asigurari obligatorii de sanatate este gestionat si se repartizeaza de catre CNAS asiguratorilor de sanatate si furnizorilor pentru utilizare in functie de riscul de boala al colectivitatii asigurate la fiecare asigurator, respectiv pentru utilizare pentru bolile cu prevalenta scazuta, risc vital si impact financiar ridicat, calculate pe baza unei metodologii si a criteriilor aprobate prin Hotarare a guvernului





 Modificarea si completarea Art. 72 (art. 5) alin . 3, lit. a si c, in sensul modificarii cotelor in care se distribuie sumele colectate din FNAOS, dupa cum urmeaza:

Sumele colectate in contul Fondului national de asigurari obligatorii de sanatate se utilizeaza astfel:

a)o cota de ...% se distribuie direct asiguratorilor de sanatate si o cota de ...% se distribuie furnizorilor, conform contractelor incheiate cu CNAS, pentru plata serviciilor de sanatate inclusiv a celor acordate in baza documentelor internationale cu parteneri in domeniul sanatatii la care Romania este parte, in conditiile stabilite prin acordul-cadru, de catre asiguratorii de sanatate si inclusiv pentru plata tratamentului bolnavilor cu boli cu prevalenta scazuta, risc vital si impact financiar ridicat

c)o cota de 6% ramane in contul CNAS, din care: 1% se utilizeaza pentru constituirea Fondului de rezerva, 2% pentru decontarea tratamentului bolnavilor cu boli cu prevalent scazuta, risc vital si impact financiar ridicat, iar 3% pentru echilibrarea ex-post a riscurilor intre asiguratori de sanatate autorizati,cu care CNAS este in relatii contractuale.

Punct de vedere – problemele specifice - Statul trebuie sa suporte in continuare costurile cu serviciile de dializa
Pentru afectiunile cu prevalenta scazuta si risc vital (programe nationale) al caror cost nu se incadreaza in culoarul de risc calculat pentru afectiunile cu prevalenta crescuta, costurile aferente serviciilor medicale oferite trebuie suportate de la bugetul de stat. Fondurile aferente tratamentului acestor pacienti din programele nationale trebuie gestionate de catre CNAS prin contractare directa cu furnizorii.

Impactul solutiei -
Impactul pe termen scurt -
Impact pe termen lung estimat -
Estimari de costuri, economiii, beneficiii financiare si nefinanciare -
Potentiali beneficiari – (categorie larga, grup de persoane) -
Potentiali oponenti – Min. Sanatatii – poate considera ca nu reprezinta prioritate nationala de sanatate publica, cf. art. 12 lit. h
Replica la eventuale opozitii - Tratamentul bolnavilor inclusi in programele nationale cu boli cu prevalenta scazuta, risc vital si impact financiar ridicat (dializa, oncologie, etc.) trebuie suportat de la bugetul de stat, fiind o problema de importanta nationala.
In toate tarile UE tratamentele aferente bolilor cu prevalent scazuta, risc vital si cost ridicat sunt suportate de catre stat.
Actiuni recomandate – includerea serviciilor de dializ in pachetul servicii de sanatate de baza, definit la art. 70 (art. 3) lit. c, iar nu in pachetul special definit la lit. e.
Calendar si obiective ale actiunilor -
Factorii de decizie -
Potentiali aliati-



2. Contractarea unor servicii de catre CNAS direct cu furnizorii

Prevederi incidente

- Titlul X Sistemul asigurarilor de sanatate
- art. 70 (art. 3) lit. n, o, p, q





 Inserarea la art. 70 a literei o^1
...
O^1) Contractarea dintre CNAS - furnizor, procesul prin care se reglementeaza relatiile dintre CNAS si furnizorii de sanatate, in vederea decontarii serviciilor de santate oferite pentru asiguratii inclusi in programe nationale, cu boli cu prevalenta scazuta, risc vital si impact financiar ridicat
Punct de vedere – problemele specifice – Trebuie ca CNAS sa contracteze in continuare serviciile de dializa direct cu furnizorii
Impactul solutiei-
Impactul pe termen scurt -
Impact pe termen lung estimat -
Estimari de costuri, economiii, beneficiii financiare si nefinanciare -
Potentiali beneficiari – (categorie larga, grup de persoane) -
Potentiali oponenti - Asiguratorii
Replica la eventuale opozitii -
- lantul contractual poate mari semnificativ timpul de raspuns/reactie al furnizorilor la nevoile pacientilor care au nevoie de servicii de dializa
- exista pericol de impartire a pietelor intre asiguratori cu privire la furnizori si invers
Actiuni recomandate -
Calendar si obiective ale actiunilor -
Factorii de decizie -
Potentiali aliati -

3. Entitatile responsabile cu gestionarea programelor nationale de sanatate

Prevederi incidente

- Titlul II - Programele nationale de sanatate - Cap. 1 Dispozitii generale, Cap. 2 – Atributii in realizarea programelor nationale de sanatate
- Art. 32
- Art. 34
- Art. 35
- Art. 35 - Lit. d
- Art. 36
- Art. 37 (3)
- Titlul X, Cap. 3 – Organizarea sistemului de asigurari obligatorii de sanatate Sectiunea 1Rolul si atributiile CNAS
- Art. 78 (art. 11) lit.f, n, s, t



 Modificarea art. 32 (1), in sensul ca programele nationale de sanatate se gestioneaza si de catre CNAS, dupa cum urmeaza:

Programele nationale de sanatate sunt elaborate si derulate in mod distinct de catre Ministerul Sanatatii sau in comun de Ministerul Sanatatii si CNAS , dupa caz.

 Modificarea art. 34 dupa cum urmeaza:

Unitatile de specialitate prevazute la art. 33 alin. (2) pot derula programe nationale de sanatate finantate din bugetul de stat, in limita fondurilor alocate de catre Ministerul Sanatatii si CNAS, dupa cum urmeaza:

a)din sumele alocate de la bugetul de stat si din veniturile proprii directiilor de sanatate publica teritoriale sau unitatilor din subordinea Ministerului Sanatatii;
b)in baza contractelor incheiate cu directiile de sanatate publica sau cu unitatile din subordinea Ministerului Sanatatii, dupa caz, in conditiile stabilite prin Normele metodologice de realizare a programelor nationale de sanatate.

 Modificarea art. 35 lit d, in sesnul implicarii CNAS in sesnul implementarii, controlului si finantarii programelor nationale de sanatate, dupa cum urmeaza:

Ministerul Sanatatii asigura coordonarea programelor nationale de sanatate prin indeplinirea urmatoarelor atributii:

***d) asigura organizarea, monitorizarea, controlul, precum si finantarea programelor nationale de sanatate, impreuna cu CNAS, care implementeaza, deruleaza si monitorizeaza programele nationale de sanatate finantate din FNUASS

 Adaugarea unui nou alineat la art. 35 , asemanator art. 52 din Legea 95/2006, in sesnul atribuirii de competente cu privire la programele nationale de sanatate si catre CNAS, dupa cum urmeaza:

Art. 35 (2) CNAS Asigura organizarea si monitorizarea programelor nationale de sanatate, aprobate prin hotarare a Guvernului avand urmatoarele atributii:
a) Implementeaza si deruleaza programele nationale de sanatate, conform Strategiei aprobate de Min. Sanatatii
b) Raspunde de asigurarea, urmarirea, evidentierea si controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor nationale de sanatate, precum si de monitorizarea controlul si analiza indicatorilor fizici si de eficienta, prin intermediul caselor de asigurari de sanatate si raporteaza Ministerului sanatatii modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul Min. Sanatatii Publice.
c) Transmite Agentiei Nationalepentru programe de sanatate , anula si ori de cate ori este nevoie, analiza modului in care au fost derulate programele nationale de sanatate.


 Modificarea art. 36, in sensul efectuarii de completari privind mijoacele de finantare a programelor nationale de sananate, dupa cum urmeaza

Finantarea programelor nationale de sanatate se realizeaza de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii, din bugetul FNAOS, din transferuri de la bugetul de stat si din veniturile proprii, din bugetul ministerului sanatatii catre bugetul FNUASS, precum si din alte surse, inclusiv din donatii si sponsorizari, in conditiile legii.


 Modificarea a rt. 37 (3), Cf. art. 57 Legea 95/2006, in sesnul ca CNAS sa gestioneze fondurile pentru finantarea programelor nationale de sanatate, dupa cum urmeaza:

Ministerul Sanatatii asigura, iar impreuna cu CNAS gestioneaza fondurile pentru finantarea programelor nationale de sanatate, respectiv a subprogramelor, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari si tertiari, care vor solicita finantarea in functie de realizarea indicatorilor, cu incadrarea in fondurile alocate cu aceasta destinatie.

 Adaugarea urmatoarelor litere la art. 78, in sesnul extinderii rolului si atributiilor CNAS, dupa cum urmeaza:

***..t) gestioneaza programe nationale de sanatate pentru bolile cu prevalent scazuta, risc vital si impact financiar ridicat
*** sau
CNAS organizeaza, implementeaza, deruleaza si monitorizeaza programele nationale de sanatate finantate din FNUASS

u) incheie contractele cu furnizorii pentru bolile cu prevalaneta scazuta, risc vital si impact financiar ridicat

v) asigura monitorizarea si organizarea programelor nationale de sanatate si gestioneaza fondurile programelor nationale de sanatate, alaturide Ministerul Sanatatii.
Punct de vedere – problemele specifice - CNAS trebuie sa sa gestioneze in continuare programele nationale de sanatate,
Impactul solutiei -
Impactul pe termen scurt -
Impact pe termen lung estimat -
Estimari de costuri, economiii, beneficiii financiare si nefinanciare -
Potentiali beneficiari – (categorie larga, grup de persoane) -
Potentiali oponenti – unitatile care deruleaza alte programe nationale de sanatate
Replica la eventuale opozitii
- programelor nationale pentru bolile cu prevalenta scazuta, risc vital si impact financiar ridicat sunt de importanta strategica
- HG nr 1388/2010 – art. 4 alin. 4 – CNAS organizeaza, implementeaza, deruleaza si monitorizeaza programele nationale de sanatate finantate din FNUASS
Actiuni recomandate – corelarea cu actele normative care reglementeaza programele nationale de sanatate (HG nr 1388/2010 –Ordinul nr. 1591/2010)
Calendar si obiective ale actiunilor -
Factorii de decizie -
Potentiali aliati -

4. Crearea cadrului pentru existenta terapiilor si tehnologiilor de varf si in cadrul spitalelor publice

Prevederi incidente
- Titlul I – Sanatatea publica
Cap 2 – art. 9 - Functiile principale ale sistemului de sanatate publica – lit. k si n
- Titlul V – Spitalele
- art. 60 (1) lit. b –
- Art. 63
- Titlul X – Sistemul asigurarilor de sanatate – Cap. 2 – Constituirea si utilizarea fondului national de asigurari obligatorii de sanatate
- Art. 73 (1) lit. u –
- Titlul X, Cap. 5, Sectiunea 2 – Principalele drepturi si obligatii ale asiguratilor
- Art. 102 (art. 35) alin. 1 – alin. 3




 Modificarea art. 9 lit. k, in sensul crearii cadrului pentru existenta terapiilor si tehnologiilor de varf si in cadrul spitalelor publice,
dupa cum urmeaza:

Functiile principale ale sistemului de sanatate publica vizeaza:

***k) evaluarea si asigurarea calitatii serviciilor de asistenta de sanatate publica inclusiv prin oferirea accesului la terapii si tehnologii de ultima ora, contra cost

 Luarea in considerare si corelarea prevederilor art. 60(1) lit b, potrivit caruia:
Spitalele publice sunt finantate integral din venituri proprii si functioneaza pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin:
...b) Din plata directa a serviciilor medicale oferite la cerere

 Modificarea art. 63, in sesnul ca spitalele publice pot primi sume de la bugetul de stat si pentru terapii si tehnologii de varf, dupa cum urmeaza

Spitalele publice din reteaua autoritatilor administratiei publice locale pot primi sume de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii, care se aloca prin transfer catre autoritatile administratiei publice locale, pentru:
a)finalizarea obiectivelor de investitii noi, de investitii in continuare, inclusiv tehnologii de varf si/sau aparatura care sa asigure terapii de varf, nominalizate in listele programului de investitii, anexa la bugetul Ministerului Sanatatii din legea bugetului de stat, aflate in derulare la nivelul spitalelor,

 Luarea in considerare si corelarea prevederilor art. 73 (1) lit. u

Coplata - reprezinta plata unei contributii a asiguratului pentru a putea beneficia de serviciile de sanatate din pachetul de servicii de sanatate de baza din cadrul sistemului national de asigurari obligatorii de sanatate, incasata suplimentar de catre furnizor fata de suma decontata din fond. Coplata poate fi acoperita printr-o asigurare voluntara;

 Adaugarea alineatului 4 la Art. 102 (art. 35) , prin care sa se prevada ca:

Sistemul asigurarilor de sanatate nu exclude dreptul asiguratilor de a alege sa beneficieze de terapii si tehnologii de varf in cadrul spitalelor publice, pentru care pot si doresc sa suporte plata integral.

¬¬
¬ Punct de vedere – problemele specific e- Nuantarea notiunii de “coplata” si asigurarea cadrului legal prin care terapiile si/sau tehnologiile de varf, servicii cu cost ridicat sa poata fi accesate in spitalele publice, in special prin crearea posibilitatii ca pacientii care pot efectua plata sa poata beneficia de aceste servicii in cadrul spitalelor publice

Impactul solutiei – imbunatatirea managementului nevoilor populatiei privind serviciile de sanatate publica, cf. art. 10 lit h pct. 4
Impactul pe termen scurt – oferirea accesului la terapii si tehnologii de ultima ora
Impact pe termen lung estimat – garantarea asistentei de sanatate publica, cf. art. 3
Estimari de costuri, economiii, beneficiii financiare si nefinanciare – pe termen mediu si lung reducerea cheltuielilor cu aparatura prin inlocuirea mai multor aparate si materiale mai putin eficiente cu aparate mai putine si mai eficiente.
Potentiali beneficiari – (categorie larga, grup de persoane) – in primul rand pacientii cu situatie financiara buna, spitalul si medicii care pot avea acces toate categoriile de persoane; in al doilea rand pe termen lung, un numar suplimentar de pacienti.
Potentiali oponenti – Casele de asigurari, spitalele altele decat institutele, deoarece, potrivit art. 53 (3) lit. a –
Institute - spitale cu caracter regional, monoprofil, care acorda asistența medicala completa pentru cazurile complexe, cu incidența scazuta, care necesita o experiența profesionala crescuta. Spitalul dispune de dotari tehnice de inalta performanța, desfașoara activitate de invațamant universitar și post universitar, și activitate de cercetare fundamentala și clinica cu personal dedicat

Replica la eventuale opozitii
- Art. 6 (1) lit. a – “Sanatatea publica: stiinta prevenirii bolilor, promovarii sanatatii si prelungirii vietii prin efortul organizat al intregii societati”
- Este un mod de aplicare al art. 7 pct. e - parteneriat activ cu populatia, autoritatile publice centrale si locale, alte instituții si organizatii guvernamentale si nonguvernamentale cu activitate in domeniul sanatatii publice, precum si organisme nationale si internationale cu competente in sanatate publica
- art. 10 - Principalele directii de interventie in domeniul sanatatii publice sunt urmatoarele:
Asigurarea implementarii, monitorizarii si evaluarii interventiilor si activitatilor prevazute de Strategia Nationala de Sanatate Publica si de Programele Nationale de Sanatate privind prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile prin:
...
asigurarea unui sistem eficient de supraveghere, prevenire si control al bolilor transmisibile si netransmisibile;
Art. 41 (3) lit. b - Asistenta medicala comunitara focalizata pe imbunatatirea ingrijirilor acordate persoanelor cu boli cronice. Aceasta activitate va avea 5 dimensiuni:
...
b) - managementul afectiunilor cronice - Aceasta implica fuurnizarea catre pacienti cu conditii cronice unice dar complexe, sau cu multiple conditii cronice de servicii medicale primare si specializate integrate utilizand protocoale clinice multidisciplinare ce vor fi elaborate de catre asociatiile profesionale si ANCIS. Scopul ingrijirilor acordate acestor pacienti este prevenirea ajungerii acestora In grupul a.
Actiuni recomandate –
Crearea posibilitatii ca pacientii cu situatie financiara buna si care pot efectua plata sa poata beneficia de terapii si tratamente de varf in cadrul spitalelor publice
Calendar si obiective ale actiunilor -
Factorii de decizie -
Potentiali aliati – importatorii si distribuitorii de tehnologii medicale de varf