am si eu propuneri la proiectul legii asigurari sanatate

[mirceamerlas]

Propuneri pentru noul proiect de lege privind sănătatea şi în special finanţarea acestuia.

Autorul acestor rânduri, Merlaş Mircea, CNP 1550711240023, cu toate că în oct. 2005-mai 2006 a făcut propuneri şi la proiectul Legii 95/2006 de care nu s-a prea ţinut seama, totuşi mai face un ultim efort (dat fiind că lucrează la una din casele din subordinea CNAS de la infiinţarea acesteia la compartimentul care a strâns banii de asigurări-colectare creanţe şi evidenţă asiguraţi, mic detaliu cu care speră să fie luat in seamă) de a face următoarele propuneri în special legate de
TITLUL VII SISTEMUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE
Articolul cel mai „antiinformatic”, deci care face foarte grea gestionarea contribuţiilor datorate dar şi calculul cuantumului acestor contribuţii este articolul care în Legea 95/2006 a creat foarte multe confuzii şi care a fost preluat in noul proiect fără modificări, este articolul 257 alin.1) lit. F al Titlului VIII din Legea 95/2006 “ART. 257*)
(1) Persoana asigurata are obligaţia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurările de sănătate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 213 alin. (1)…
f) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobanzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate în mod individual si/sau intr-o forma de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevazute la lit. a) - d), alin. (2^1) şi (2^2) şi art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar.”

Respectiv Art. 155, lit.f al Titlului VII din proiectul noii legi:

„Art. 155
Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote procentuale, care se aplică asupra:…
f) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - e),”

În timp ce se vorbeşte de “coplată” şi de identificarea unor noi surse de finanţare sau noi cote de contribuţii (în special pentru cei fără venituri) prin această formulare a articolului mai sus menţionat se permite persoanelor care AU VENITURI ŞI DECI AU DE UNDE PLĂTI, SĂ NU CONTRIBUIE LA FINANŢAREA ASIGURĂRILOR
şi prin diverse tertipuri (prin tot felul de contracte sub diverse denumiri , convenţii civile, prestaţii servicii , contracte comision, etc. cu care din păcate în unele situaţii au convins chiar şi instanţele de judecată că veniturile sunt exceptate de la plata contribuţiilor deoarece nu sunt activitate dependentă dar nici independentă ) să încerce să plaseze veniturile realizate în sfera exceptării . Mai mult Codul Fiscal ( Legea 571/2003) califică veniturile din chirii la venituri din categoria veniturilor independente dacă sunt cel puţin 5 contracte de închiriere simultan ceea ce are menirea de a spori confuzia, motiv pentru care propun reformularea Art. 155 prin eliminarea exceptării :
„Art. 155
Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote procentuale, care se aplică asupra:…
f) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit precum şi venituri din străinătate impozitate în ţara în care sunt realizate dacă pentru acestea din urmă nu se aduce dovada plăţii contribuţiilor de sănătate în ţara unde este impozitat venitul împreună cu dovada că nu este asigurat pentru sănătate în ţara de impozitare în conformitate cu acordurile internaţionale de recunoaştere reciprocă a plăţilor şi evitarea dublei impuneri la care România este parte”

Această reformulare ar avea ca efect introducerea tuturor veniturilor impozabile obţinute în România şi nu numai în categoria veniturilor care generează obligatoriu contribuţii de sănătate.
– un exemplu ar fi persoana să zicem din Elveţia care are permis de şedere în România , nu are venituri impozabile în România pe durata permisului de şedere dar are pensie pe care o ia în continuare din Elveţia deoarece nu e în avantajul său să o tranfere la CNPAS dar nu aduce să zicem formularul European E 121 pentru ca să facturăm cheltuielile la asigurările din ţara unde contribuie ca pensionar, Este incorect ca pensionarul romăn să plătească raportat la cuantumul pensiei iar pensionarul ce primeste pensie din străinătate să plătească la plafonul minimal deoarece nu are venituri impozabile în România,, fiind ignorat acest venit din străinătate pe care îl realizează deci are şi din ce plăti contributii la asigurările de sănătate.. Alt exemplu ar fi cetăţean român care să zicem ca exemplu are pensie de invaliditate obţinută de la CNPAS (pentru care se plăteşte contribuţie) sar şi pensie de invaliditate obţinute din Israel (de unde a dobândit şi invaliditatea ca urmare a muncii în Israel) dar pensie pentru care nu contribuie deoarece e “scăpată” din proiectul legii ca de altfel şi din Legea 95/2006.


Totuşi exceptarea trebuie să existe dar pentru situaţii de venituri care sunt scutite de impozit pe teritoriul României ca urmare a acordurilor evitării dublei impuneri dacă pentru aceste venituri se prezintă dovada plăţii contribuţiilor de sănătate în ţara de origine şi Romănia are acord cu acea ţară de recunoaştere reciprocă a impozitelor şi taxelor pe acele venituri pentru evitarea dublei impuneri şi titularul veniturilor dovedeşte că a făcut demersurile necerare să fie scos de la asigurările de sănătate din acea ţară , sau exceptarea pentru venituri neimpozabile sau scutite de impozit (pensie alimentară obţinută prin hotărâre judecătorească in caz de divorţ sau ca urmare a unui contract prenupţial, rentă viageră (de ex. pentru sportivi sau pentru persoane care au cedat pământul deţinut), donaţii, sponsorizări, burse, pensii obţinute în România de către cetăţeni români sau străini care au domiciliul sau reşedinţa in altă ţară decât România şi dovedesc că au asigurare de sănătate în ţara de domiciliu sau reşedinţă, etc.(a se vedea Ordin comun MMPS+MS 1285/437/2011 cum se va aplica in noile condiţii?) Această exceptare ar trebui să se reflecte într-o completare a articolului 155 care să prevadă clar situaţiile de exceptare de la plata contribuţiilor sau de plată a acestora precum şi modul de calcul.



Art. 156 a scăpat de la plata din alte surse (şi implicit precizarea surselor) copii până la 18 ani precum şi persoanele care sunt cuprinse în programele naţionale de sănătate pe perioada în care nu au venituri.
Alt neajuns al articolului de mai sus este că nu identifică şi nu obligă instituţiile statului care gestionează aceste persoane cu plata asigurării din alte surse care să facă raportarea lunară a persoanelor cu plata asigurării din alte surse aşa cum sunt obligaţi angajatorii să facă raportarea lunară pentru salariaţi pe declaraţia 112. De exemplu nici în Legea 95/2006 nu se precizeaza cine cu ce ritmicitate şi pe ce format sunt raportaţi pensionarii sau cine cu ce ritmicitate şi pe ce format sunt raportaţi elevii-studenţii fără venituri.


Deoarece absenţa unor prevederi clare în ceea ce priveşte ritmicitatea plăţilor (termene de plată pentru plăţi anticipate lunare/trimestriale şi apoi anuale de regularizare) este o lacună majoră a proiectului de lege, deoarece această viitoare lege modifică Codul Fiscal (şi trebuie să treacă 6 luni de la publicarea in MO a modificărilor anterior aplicării) , motiv pentru care propun ca pentru aceste termene de scadenţă a plăţilor anticipate lunare/trimestriale şi de regularizare anuale (inclusiv în situaţiile cu stopaj la sursă) precum şi stabilirea cuantumumului contribuţiilor să fie introdus un articol prin care Ministerul Finanţelor, respectiv ANAF să stabilească aceste detalii prin norme de aplicare, emise în cel mult 60 de zile de la publicarea legii. De asemenea deoarece ANAF a început conform OUG 125/2011, începând cu 01.07.2012 colectarea contribuţiilor bayat pe prevederile Legii 95/2006 recomand ca în noua lege să se ţină cont şi de părerile acesteia legate de implementare, gestionare informatică şi colectare după 01.01.2013 când va putea face un bilanţ pe cele 6 luni trecute, şi va putea formula propuneri uşor de implementat informatic simpu de gestionat şi care să reducă la minim plimbatul asiguraţilor pe la institutiile statului.

Caracterul OBLIGATORIU în privinţa contribuţiilor la asigurările de sănătate este subminat de păstrarea identic cu Legea 95/2006 a
“Art. 208
Potrivit prezentei legi, sunt asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi au obţinut dreptul de lungă şedere sau au domiciliul în România, care au un contract de asigurare obligatorie de sănătate pentru care plata se face direct sau din alte surse, cu excepţia categoriilor de la art.206, în condiţiile prezentei legi.”

Această formulare permite unei persoane să “fenteze” caracterul obligatoriu pe motiv că nu a încheiat nici un contract de asigurat cu nici un asigurator (fără să mai punem la socoteală că nu se oferă un răspuns la întrebarea ce se întâmplă cu contractele deja încheiate de casele judeţene cu asiguraţii) cu toate că deliberat nu încheie aceste contracte deoarece legea nu reglementează în amănunt termenele în care trebuie încheiate aceste contracte în ce condiţii se reziliază acestea, etc., motiv pentru care propun reformularea articolului în aşa fel încât persoanele în perioadele în care nu pot prezenta acte de scutire/exceptare de la plată să fie obligate să participe “ solidar şi în subsidiar” la constituirea fondului, fără să aibă posibilitatea de a se sustrage de la plată.
Oricum ar trebui să ne aşteptăm la un fenomen vizavi de încheierea contractelor asemănător cu cel privind contractele de asigurare obligatorie locuinţe.
Motiv pentru care Propun Reformulare:

“Art. 208
Potrivit prezentei legi, sunt asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi au obţinut dreptul de lungă şedere sau au domiciliul în România, care au un contract de asigurare obligatorie de sănătate pentru care plata se face direct sau din alte surse, cu excepţia categoriilor de la art.206, în condiţiile prezentei legi. Neîncheierea unui contract de asigurare obligatorie nu scuteşte persoana de obligativitatea plăţii contribuţiilor de asigurare stabilite conform cap.3 din lege . ANAF este abilitată să urmărească încasarea sumelor reprezentând contribuţii de asigurări de sănătate şi pentru veniturile realizate de persoanele care deliberat amână încheierea contractului de asigurare obligatorie şi nu prezintă dovezi de exceptare de la plată conform prezentei legi ”


Prin această lege ar trebui să se modifice şi anacronica lit. J, al art. 19 din OUG 102/1999 care acordă drepturi de asigurare persoanelor cu handicap în baza unei legi abrogate (legea 145/1997)

De asemenea deoarece bolile pe programe naţionale de sănătate sunt o prioritate a statului normal ar fi ca din FOND- ul asigurărilor obligatorii să fie suportat cel mult 30% din cheltuielile pe programe Naţionale , 70% să fie suportate de la bugetul statului.
De asemenea nu e clar reglementat ce se întâmplă cu gestionarea plăţii concediilor de boală actualmente achitate din FNUAS prin casele judeţene.(ordonanta 158)

Art. 136
În înţelesul prezentei legi, termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:


f) pachetul de servicii de sănătate de bază, denumit în continuare PSSB se acordă persoanelor asigurate şi cuprinde serviciile de sănătate, profilactice şi curative, de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii şi se suportă din fondul naţional de asigurări obligatorii de sănătate, denumit în continuare FOND, în condiţiile prevăzute de acordul-cadru;

propun reformularea după cum urmează:

f) pachetul de servicii de sănătate de bază, denumit în continuare PSSB se acordă persoanelor asigurate şi cuprinde serviciile de sănătate, profilactice şi curative, de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii şi se suportă din fondul naţional de asigurări obligatorii de sănătate, denumit în continuare FOND, în condiţiile prevăzute de acordul-cadru pentru asiguraţii care nu au restanţe faţă de FOND sau pentru acei asiguraţi care, dacă au restanţe, au depus la ANAF titlurile de creanţă sau documentele care să facă posibilă recuperarea acestor restanţe in condiţiile prevăzute de Codul de Procedură Fiscală.

Pentru încurajarea menţinerii continuităţii in asigurare (păstrarea vechimii de asigurat) propun un sistem progresiv la decontarea (compensarea) medicamentelor
(bineînţeles cu excepţiile de rigoare, copii, bolnavi cronici, bolnavi pe programe naţionale, etc) pentru o vechime continuă(fără întreruperi în plată) de pînă la 2 ani= 50% compensare, de la 2 ani şi o zi pînă la 5 ani= 75% compensare, peste 5 ani şi o zi 100% compensare. (această propunere ar presupune ca nu mai accept să plătească din urmă pentru recuperare restanţe pentru o perioada mai mare de să zicem 6 luni şi resetez contorul de vechime la fiecare întrerupere de peste 6 luni).

Deşi ar mai fi multe de propus (de exemplu legat de formularele europene şi de migrarea cetăţenilor din cadrul CEE spre România sau din România spre CEE) deoarece în forma actuală proiectul legii este după părerea mea departe de a fi o lege bună mă opresc aici cu speran.a că măcar exceptarea de la plată pentru
anumite situaţii prevăzută la art. 155, lit.f va fi scoasă.

Cu respect
Merlas Mircea