SPITALELE

[RiSAdmin]

SPITALELE
CAP. 1
Dispoziţii generale
Art. 1
(1) Spitalul este unitatea medicala cu paturi, cu personalitate juridică, de utilitate publică, ce furnizează servicii medicale.
(2) Spitalul poate fi public, privat şi public cu structuri în care se desfăşoară activitate privată.
(3) Spitalele au ca obiect de activitate furnizarea de servicii medicale preventive, curative, de recuperare şi/sau paleative în regim de spitalizare continua, spitalizare de zi, ambulator și îngrijiri la domicliu, în relație contractuală cu asiguratori publici și privați sau cu plată directă, la cererea pacienților în conformitate cu clasificarea în funcţie de competenţe, stabilită prin ordin al ministrului sănătăţii
(4) Activităţile organizatorice şi funcţionale cu caracter medico-sanitar din spitalele publice și private sunt reglementate şi supuse controlului Ministerului Sănătăţii, iar în spitalele din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, controlul este efectuat de Ministerul Sănătăţii şi de structurile specializate ale acestora. Normele de efectuare a controlului organzatoric și funcțional se vor aproba prin hotărâre de Guvern.
(5) Spitalul poate furniza servicii medicale numai dacă funcţionează în condiţiile autorizaţiei sanitare de funcţionare. In lipsa acesteia, activitatea spitalelor se suspendă, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
Art. 2
(1) În spital se pot desfăşura şi activităţi de învăţământ medico-farmaceutic, postliceal, universitar şi postuniversitar, precum şi activităţi de cercetare ştiinţifică medicală.
(2) Colaborarea dintre spitale şi instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical, se desfăşoară pe bază de contract, încheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Cercetarea ştiinţifică medicală, inclusiv studiile clinice se efectuează exclusiv pe bază de contract de cercetare, încheiat între spital şi finanţatorul cercetării cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii, conform prevederilor legale în vigoare.
(4) În spitale se pot desfăşura activităţi de educaţie medicală continua pentru medici, asistenţi medicali şi alt personal. Costurile acestor activităţi sunt suportate de personalul beneficiar. Spitalul poate suporta astfel de costuri, în condiţiile alocărilor bugetare.
(5) Promovarea produselor medico-farmaceutice in spital se face conform metodologiei stabilite prin ordin de ministru.
Art.3
(1) Spitalul asigură condiţii de investigaţii medicale si tratament conform nivelului de competenta stabilit pe baza criteriilor aprobate de Ministerul Sanatatii
(2) Spitalul asigură condiţii de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
(3) Spitalul răspunde, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale.
Art. 4
Pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, Ministerul Sănătăţii propune, evaluează periodic nevoia de servicii medicale spitalicești și propune o dată la 3 ani, Planul naţional de paturi din sistemul de asigurari obligatorii de sănătate care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, incluzând toate categoriile de spitale.

(1) Toate spitalele au obligaţia de a acorda primul ajutor medical de urgenţă, la nivelul competenţei personalului prezent, oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică sau cu potenţial de agravare, până la predarea acesteia către un echipaj medical de urgenţă.
(2) Spitalul răspunde solicitării autorităţilor pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale, accidente colective şi alte situaţii de criză conform legislaţiei în vigoare.

CAP. 2
Organizarea şi funcţionarea spitalelor
Art.5
(1) Spitalele se organizează şi funcţionează, în funcţie de regimul proprietăţii, în:
o spitale publice, organizate ca instituţii publice sau fundații, aflate în administrarea Ministerului Sănătăţii, a ministerelor cu rețea sanitară proprie, a universităților de medicină și farmacie și a autorităților publice locale ;
o spitale private, organizate ca persoane juridice de drept privat;
o spitale publice cu structuri în care se defăşoară activitate privată.
(2) Administratorul spitalului public poate decide schimbarea statutului organizatoric al spitalului intr-una din cele două forme de la alin. 1, cu avizul Ministerului Sanatatii

(3) Din punct de vedere al învăţământului şi al cercetării ştiinţifice medicale, spitalele pot fi:
a. Institute - spitale cu caracter regional, monoprofil, care acordă asistență medicală completă pentru cazurile complexe, cu incidență scăzută, care necesită o experiență profesională crescută. Spitalul dispune de dotări tehnice de înaltă performanță, desfășoară activitate de învățământ universitar și post universitar, și activitate de cercetare fundamentală și clinică cu personal dedicat
b. spitale universitare - spitale care au ca administrator o universitate de învătământ medico farmaceutic acreditată şi desfăşoară activitate de învăţământ, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie continuă.
c. spitale clinice - spitale care au în componenţă structuri clinice care asigură asistenţă medicală, desfăşoară activitate de învăţământ, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie continuă, având relaţii contractuale cu o instituţie de învăţământ medical superior acreditată. Pentru activitatea medicală, diagnostică şi terapeutică, personalul didactic este în subordinea administraţiei spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de muncă
d. structurile clinice - structurile de spital în care se desfăşoară activităţi de asistenţă medicală, învăţământ medical, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie medicală continuă (EMC). În aceste structuri este încadrat cel puţin un cadru didactic universitar, prin integrare clinică. Pentru activitatea medicală, diagnostică şi terapeutică, personalul didactic este în subordinea administraţiei spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de muncă;
(4) În funcţie de competenţe, spitalele pot fi clasificate pe categorii. Criteriile în funcţie de care se face clasificarea se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.


Art.6
Spitalele publice organizate ca fundaţii, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, cu modificările şi completările ulterioare sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, de utilitate publica.

Art.7
(1) Spitalele publice organizate ca instituţii publice sunt administrate şi conduse de către un consiliu de administraţie, un comitet director condus de un manager.
(2) Modalităţile de înfiinţare, organizare şi conducere a spitalelor se stabilesc prin Normele metodologice la prezenta lege, aprobate prin hotarare de guvern

Art.8

Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 pentru spitalele care sunt organizate sub formă de fundaţii de către autorităţi sau instituţii publice:
a) recunoaşterea caracterului de utilitate publică se dobândeşte de la data înfiinţării şi înscrierii în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
b) se aplică prevederile alin. (1) şi (2) de la Art. 7
Art. 9

(1) Indiferent de forma de organizare a spitalelor, acestea trebuie să respecte integral reglementările referitoare la acordarea de servicii medicale, precum şi pe cele referitoare la clasificarea, autorizarea şi acreditarea spitalelor.
(2) În funcţie de competenţe, spitalele sunt clasificate pe categorii. Criteriile în funcţie de care se face clasificarea se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
(3) Pentru asigurarea continuitatii si complementaritatii serviciilor medicale spitalele pot să incheie acorduri cu alţi furnizori de servicii, care sa asigure finalizarea cazului, în cadrul unor reţele funcţionale de asistenţă medicală, aşa cum sunt acestea definite prin normele de aplicare ale prezentei legi.

Art.10

(1) Autorizaţia sanitară de funcţionare se emite în condiţiile stabilite prin normele aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi dă dreptul spitalului să funcţioneze. După obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare, spitalul intră în procedura de acreditare. Procedura de acreditare nu se poate extinde pe o perioadă mai mare de 5 ani. Neobţinerea acreditării până la data de 31 decembrie 2015 conduce la imposibilitatea contractării din sistemul asigurarilor de sănătate al spitalului în cauză.
(2) Acreditarea spitalului atestă conformitatea cu standardele adoptate la nivel național prin organismul de acreditare având următoarele obiective:
a. sa ofere siguranta populatiei în legatura cu serviciile acreditate ;
b. sa ofere informatii corecte despre performanța serviciilor oferite populației și tuturor parților interesate;
c. să stimuleze și să motiveze spitalele și pe practicieni în activitatea lor îndreptată spre satisfactia populației printr-o înaltă calitate a serviciilor lor.

(3) Acreditarea se acordă de către Agenţia Naţională pentru Calitate şi Informaţie în Sănătate (ANCIS), care are în structura sa Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor.
(4) Lista cu unităţile spitaliceşti acreditate şi categoria acreditării se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.11
(1) Acreditarea este valabilă 5 ani. Înainte de expirarea termenului, spitalul solicită evaluarea în vederea reacreditării.
(2) Reevaluarea unui spital se poate face şi la solicitarea Ministerului Sănătăţii, a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sau, după caz, a ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum si a asiguratorului de sănătate. Taxele legate de reevaluare sunt suportate de solicitant.
(3) Dacă în urma evaluării se constată că nu mai sunt îndeplinite standardele de acreditare, ANCIS acordă un termen pentru conformare sau retrage acreditarea pentru categoria solicitată.

CAP. 3
Finanţarea spitalelor
Art.12
1) Spitalele publice sunt finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin:
a. Din contractele de servicii medicale încheiate cu asiguratorii publici sau privaţi
b. Din plata directă a serviciilor medicale oferite la cerere
c. De la bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii pentru
i. desfăşurarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate
ii. investiţii
d. De la bugetele administraţiei publice teritoriale
e. Din din fonduri europene nerambursabile
f. Din contracte de închiriere ale unor spaţii medicale, aparatură şi echipamente către alţi furnizori de servicii medicale
g. Donaţii , sponsorizări, contracte de cercetare, coplată pentru servicii medicale, contracte de cercetare.
h. Servicii medicale, hoteliere, sau de altă natură furnizate la cerere.
i. Legate
j. Împrumuturi interne sau externe în vederea finanţării investiţiilor
k. Asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică
l. Editarea şi furnizarea unor publicaţii cu caracter medical
m. Alte surse conform legislaţiei în vigoare
2) Spitalele organizate ca fundaţii funcţionează în condiţiile prevăzute de OG 26/2000, cu modificările şi completările ulterioare şi de prezenta lege, activitatea lor fiind non-profit.
3) Pentru spitalele publice bugetele locale participă la finantarea unor cheltuieli de administrare si functionare,respectiv bunuri si servicii,investitii,reparatii capitale, consolidare,extindere si modernizare, dotari cu echipamente medicale, inclusiv cheltuieli pentru servicii medicale in vederea bunei desfasurari a actului medical, a unitatilor sanitare publice de interes judetean sau local, in limita creditelor bugetare aprobate cu aeasta destinatie in bugetele locale.
4) Indiferent de forma de organizare, spitalele pot să încheie contracte de furnizare de servicii medicale în sistemul asigurărilor de sănătate, cu condiţia încadrării Planului naţional de paturi, elaborate de către Ministerul Sănătăţii, precum şi a condiţiilor de contractare stabilite prin Contractul Cadru.
5) In vederea derulării programelor naţionale de sănătate şi desfăşurării unor activităţi specifice, spitalele pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu asiguratorii de sănătate, precum şi cu direcţiile de sănătate publică în conformitate cu structura organizatorică a acestora.
Art.13
Spitalele private pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în aceleaşi condiții cu spitalele publice
Art.14
(1) Spitalele, indiferent de forma de organizare, care realizează venituri din contracte de furnizare de servicii medicale în sistemul asigurărilor de sănătate, au obligaţia organizării unui audit financiar extern anual.
(2) Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalelor, execuţia bugetară, raportul anual de audit raportul anual de activitate se publică pe site-ul unităţii medicale sau al autorităţii ierarhice direct superioare.
Art. 15
(1) Spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale pot primi sume de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, care se alocă prin transfer către autorităţile administraţiei publice locale, pentru:
a) finalizarea obiectivelor de investiţii noi, de investiţii în continuare, nominalizate în listele programului de investiţii, anexă la bugetul Ministerului Sănătăţii din legea bugetului de stat, aflate în derulare la nivelul spitalelor,
b) dotarea cu aparatură medicală, în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă la achiziţionarea acestora cu fonduri în cuantum de minimum 5% din valoarea acestora;
c) reparaţii capitale la spitale, în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă cu fonduri în cuantum de minimum 3% din valoarea acestora;
d) finanţarea obiectivelor de modernizare, transformare şi extindere a construcţiilor existente, precum şi expertizarea, proiectarea şi consolidarea clădirilor în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă la achiziţionarea acestora cu fonduri în cuantum de minimum 5% din valoarea acestora.
(2) Sumele alocate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi din bugetul autorităţilor administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d), criteriile de alocare, precum şi lista spitalelor publice beneficiare se aprobă anual prin ordin al ministrului sănătăţii, în termen de 60 de zile de la data publicării legii bugetului de stat.
(3) Ordinul prevăzut la alin. (2) se aprobă ca urmare a propunerii făcute de o comisie de analiză a solicitărilor depuse la Ministerul Sănătăţii.
Art.16
Controlul asupra activităţii financiare a spitalului public se face, în condiţiile legii, de Curtea de Conturi, Ministerul Sănătăţii, de ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie sau de alte institutii abilitate prin lege.
Art.17
Decontarea contravalorii serviciilor medicale contractate in sistemul de asigurari de sănătate se face conform contractului de furnizare de servicii medicale, pe bază de documente justificative, în funcţie de realizarea acestora, cu respectarea prevederilor privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor de sănătate.
Art.18
(1) Normativele de personal prevazute in reglementarile in vigoare reprezinta baza minima de incadrare pentru furnizarea serviciilor medicale indiferent de forma de organizare a spitalelor.
(2) În situaţia în care spitalul organizat ca instituţie publică nu are personal propriu angajat suficient, pentru acordarea asistenţei medicale corespunzătoare structurii organizatorice aprobate în condiţiile legii, poate încheia contracte de prestări servicii pentru asigurarea acestora.
CAP. 4
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art.19
(1) Spitalul, indiferent de forma de organizare, are obligaţia să înregistreze, să stocheze, să prelucreze şi să transmită informaţiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
(2) Raportările se fac către Ministerul Sănătăţii, serviciile publice deconcentrate cu personalitate juridică ale Ministerului Sănătăţii, ANCIS şi, după caz, către ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, pentru constituirea bazei de date, la nivel naţional, în vederea fundamentării deciziilor de politică de sănătate, precum şi pentru raportarea datelor către organismele internaţionale.
(3) Spitalele au obligatia sa raporteze catre CNAS si asiguratori toate datele mentionate in contracte, conform metodologiei aprobate de CNAS
(4) Documentaţia primară, ca sursă a acestor date, se păstrează, securizată şi asigurată sub formă de document scris şi electronic, constituind arhiva spitalului, conform reglementărilor legale în vigoare.
(5) Informaţiile prevăzute la alin. (1), care constituie secrete de stat şi de serviciu, vor fi accesate şi gestionate conform standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate.
Art.20
(1) Imobilele din domeniul public al statului sau al unor unităţi administrativ-teritoriale, aflate în administrarea unor spitale publice, care se reorganizează şi devin disponibile, precum şi aparatura medicală pot fi, în condiţiile legii, închiriate sau concesionate, după caz, unor persoane fizice ori juridice, în scopul organizării şi funcţionării unor furnizori de servicii medicale sau pentru alte forme de asistenţă medicală ori socială, în condiţiile legii.
(2) Sumele obţinute în condiţiile legii din închirierea bunurilor constituie venituri proprii ale spitalului şi se utilizează pentru cheltuieli curente şi de capital, în conformitate cu bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.

[ORS]

Observatorul Român de Sănătate a lansat raportul "Reforma spitalelor publice - evidențe din spațiul european". Raportul oferă un cadru metodologic pentru evaluarea evidențelor cu privire la reformarea structurii de guvernanță a spitalelor publice și sintetizează experiența statelor europene care au desfășurat astfel de reforme. Ca răspuns la primul capitol al noii legi, acest studiu prezintă, cu argumente, lecții importante privind reorganizarea spitalelor publice și formulează recomandări care pot informa elaborarea variantei finale a actului normativ. Documentul poate fi descărcat liber de pe site-ul organizației

Observatorul Român de Sănătate este o organizație non-guvernamentală care își propune să contribuie la îmbunătățirea serviciilor de sănătate din România prin elaborarea de studii de cercetare privind activitatea și performanța acestora.

[alta]

proiect.SPITALELE.doc

am incercat sa comentez putin aceasta propunere/proiect lansat pe forum....

(96 KiB) Descărcat de 6605 ori

[alta]

Atasez acest material care contine unele comentarii la subiectul cu spitalele...

[spitalulbrezoi]

Consideram ca propunerile facute de Observatorul Român de Sănătate regasite in raportul "Reforma spitalelor publice - evidențe din spațiul european" sunt extrem de pertinente si pot fi regasite in viitoare lege a sanatatii pusa in dezbatere. In plus consideram ca trebuie foarte bine reglementata relatia asigurator public si privat cu furnizorii de sanatate intrucat acestia pot aplica politica de monopol.

[Dionisie]

Necesitatea introducerii sistemelor de asigurare a calității în spitale este lucrul primordial și văd că acest subiect este oarecum diplomatic evitat de noul proiect de lege. Un sistem de calitate presupune 4 etape: PROIECTAREA, EXECUTIA, CONTROLUL, FEEDBACK-ul.
Acum să analizăm cum stăm noi cu cele patru etape în sistemul nostru actual:
PROIECTAREA = Toleranța +/- 50 % = din proiectarea bugetelor, cu tot ce presupun ele, de la investiții până la consumabile și salarii. Ce se întâmplă la noi ? În fiecare sf. de an se solicită „rectificare de buget de aprox. 30 %. Ce însemană asta ? PROIECTARE proastă, sau nerealistă, la voia întâmplării, sau în funcție de cursul evoluțiilor politice. Se pleacă la drum pe premize false. De ce ? Vă las să comentați.
EXECUȚIA = toată lumea muncește. Curge transpirația, cu toate eventualele critici. Deci o putem încadra la lucruri meritorii.
CONTROLUL = lipsește cu desăvârșire, sau se simulează, atât profesional, cât și financiar - iresponsabilitate la nivelul centrelor bugetare inferioare (secțiile de spital). Ce rezultă de aici ? Concluzii false, sau care pot avea un f. scăzut grad de încredere privind eficiența.
FEEDBACK = măsuri corective ==> la întâmplare (care ține și de pomenita „hipereglementare”, pe care nu o văd ca un lucru pozitiv, care de fapt se referă la „corecțiile din mers”, fără a aștepta, saua lua în serios analiza (bilanțul) finală.).
Vă mai miră de ce merg spitalele noastre cum merg, sau cum le percepem când intrăm în contact cu ele ?
Cred că de aici putem pleca cu propuneri de soluții. În primul rând actualul proiect suferă prin faptul că lasă „moștenire” viitorilor guvernanți, administratori, etc. posibilitatea să schimbe regulile în timpul jocului. Asta nu este chiar așa rău, dar să nu spui clar astăzi cumvei face „controlul”, să-l lași pentru „dispoziții ulterioare” este cea mai mare greșeală. Legea trebuie să reflecte realitățile și viziunea momentului, adică să se vadă că lucruile sunt privite cu bune intenții. Dacă ceva iese rău se va putea modifica, dar în cunoștință de cauză și transparent. „Portițele” astea sunt „tara” legislației românești și tare au mai învățat-o bine guvernările care s-au perindat unele după altele.
Deci, una din marele tare ale sistemului nostru este lipsa CONTROLULUI real și corect. Mi s-a repetat de multe ori, că medicina este o artă și nu poți acționa ca la inginerie. Din păcate asta era valabil acum un secol. Eu aș spune că astăzi este cea mai nobilă inginerie (nu mă pot abține de la răutăți, scuzați) și trebuie organizată ca atare.
Spitalel sunt „organizații” ca oricare altele și trebuie adoptate principiile teoretice generale de gestionare ale acestora. Nu reiese prea clar că ar exista această intenție din noul proiect de lege.